O altă zi, o altă sărbătoare, cu alte gânduri – printre multe altele din infinite-loop-ul Social Media.
De data aceasta ne concentrăm asupra unei întrebări digital marketing-related:
Cum ne protejăm sănătatea mintală când jobul nostru presupune să lucrăm cu Social Media zilnic?
O singură întrebare care generează alte 10, fiindcă pornește de la core meaning-ul personal al acestei lumi virtuale și se extinde până la responsabilitatea socială sau profesională.
Ce reprezintă Social Media pentru utilizatorii săi?
Dar pentru managerii din spatele conturilor de business?
Dacă utilizatorul fără obligații contractuale poate lua decizia să nu mai existe pe Social Media, persoanele care lucrează în digital marketing au obligația de a rămâne conectate zilnic. Și atunci, cum pot pune sănătatea mintală pe primul loc în zilele în care limitele nu se pretează pe responsabilitățile job-ului ce țin de activitatea în social media?
În primul rând: unde se pot întâlni nevoile personale cu responsabilitățile job-ului? Uitându-ne la acest aspect, putem analiza ‘cantitatea’ de social media consumată și calitatea conținutului.
Ce intră la responsabilități, care ne leagă foarte tare de acest mediu: research constant (idei, noutăți, trenduri) și specific (analiza competitorilor, campaniilor realizate pe subiect etc.) pentru proiectele care vin și managementul conturilor (postarea materialelor, setarea conturilor de urmărit, community management, influencer marketing etc.).
Chiar dacă suntem in charge de comunicarea digitală a conturilor afacerilor în care credem, nu înseamnă că limitele noastre sănătoase trebuie să fie încălcate.
Este nevoie să ne resetăm standardele digitale.
Iar dacă acest lucru presupune să ne folosim de pretextul unei zile mondiale care pune un (!) în fața anumitor aspecte din viețile noastre, then so be it! Important este să stăm puțin cu mintea pe subiect și să ne clarificăm nevoile, responsabilitățile și dorințele, spre un bine comun.
Este necesar să fim mai aware de comportamentul nostru în mediul online, să fim conștienți de impactul pe care îl au toate acțiunile noastre în social media, să putem fi avocații sănătății mintale pe cont propriu și împreună, demolând și demontând stigma socială și înlocuind-o cu educație pentru mai bine.
Așa că propunerea noastră este să facem din 10 octombrie 2022 o zi dedicată conștientizării, analizării și planificării comportamentelor sănătoase, pentru o minte eliberată de informații inutile și toxice.
Ca “om de Social Media” (nu numai, dar în special), este necesar să evaluăm componenta digitală care ne umple viața profesională, să luăm decizii bune pentru noi, oricând nu suntem condiționați de task-urile de la muncă.
Putem filtra informația, ca tot ce consumăm să reprezinte ceva de o oarecare importanță pentru noi: selectarea informației poate fi intenționată și la job: putem alege activ ce pagini/newsletters/website-uri de noutăți în domeniu urmărim – încât să nu fim stresați sau distrași.
Nu-i de mirare că visăm cu ochii deschiși 47% din timp. Pur și simplu nu mai putem ține pasul când ne suprasolicităm social, virtual.
Statisticile FOMO arată că 56% din utilizatorii de social media au Fear Of Missing Out (Mashable); contribuitorii principali fiind Facebook (72%), Instagram (14%), Twitter (11%), și Pinterest (8%). (WPForms)
Când nu mai intrăm pe rețelele sociale, 56% dintre noi avem temerea că vom rata evenimente, noutăți și status updates importante. (PR Newswire)
Totodată, 69% dintre cei care au experimentat teama de a rata ceva esențial fac parte din generația Y. (Eventbrite)
Fiind o echipă preponderent milenială care lucrează în Social Media, suntem urmăriți de FOMO la orice decizie de a ignora ceva și ne dictează să nu dezinstalăm, ștergem, anulăm, sau să dăm unfollow la nimic de pe dispozitivele noastre, așa că mintea noastră se aglomerează de “must-apps”, “must-follow” și implementarea unor trenduri “must-have”.
Am făcut chiar un poll intern, să vedem cum ne poziționăm față de acest subiect și la ce strategii apelăm:
Vă oferim o idee pentru un capăt de la care se poate începe:
Gândește de la 0 ce informație vrei să ajungă zilnic la tine, apoi acționează prin Unfollow la tot ce nu se pliază. Resetarea listei de follow reflectă totodată și schimbarea periodică a intereselor și capacității de a tolera mai bine anumite subiecte și abordări. Știm că a da unfollow poate provoca răspunsuri emoționale puternice, însă așteptările sociale pot deveni și ele exagerate. Să te deconectezi de astfel de persoane, poate fi benefic. Poți primi mesaje în continuare, chiar dacă nu ai contact constant cu profilul unei persoane cunoscute. Este mai simplu decât pare să dai follow din nou, majoritatea nu te vor judeca la fel de tare că nu i-ai urmărit constant pe social media, și este și mai bine dacă faci acest lucru cu o intenție clară.
A fi în control poate deveni dificil, când Facebook păstrează conturile în umbră chiar dacă îți ștergi contul
Resetarea digitală se poate face la nivel de platforme: social media, email; la nivel de device: telefon, laptop (reinstalarea aplicațiilor de care este nevoie, cu o oarecare lăcomie pentru permiterea accesului datelor, și o permisivitate non-flexibilă pentru notificări, de exemplu).
Să nu uităm de factorul uman: deciziile din lumea virtuală au ecou în cea reală, a lua decizii legate de componenta digitală a vieții tale este o alegere generală legată de stilul tău de viață, ce are impact asupra bunăstării tale. TU decizi ce asimilezi în viața ta din ce creează alții, bine intenționat sau cu anumite scopuri ce nu-ți sunt în favoare. Nu uita că și conținutul pozitiv poate dăuna în cantități prea mari, ca un shot de dopamină trecător, și parcă nu mai pare așa temporar când înotăm zilnic în apele acestea.
Avem un safe word, e “stop”. Atât.
Secretul este să avem o activitate online intenționată, pe structura _learn _create _grow #together.